De la Trattorie la restaurant

Cum trăim în epoca vitezei, de multe ori nu mai avem timp să gătim. Venim prea obosiţi de la serviciu şi căutăm rapid o cale simplă de a ne satisface o nevoie  primară, aceea de a mânca. Aşa găsim şi un motiv întemeiat pentru a da o fugă până în oraş şi a alege din mulţimea de restaurante, unul care ni se potriveşte gusturilor şi de ce nu şi buzunarelor noastre.
Am observat de ceva timp, un nou trend. Ca ciupercile după ploaie, aşa au apărut în tot oraşul, Trattoriile. Nu înţeleg fenomenul. Le creşte cumva profitul dacă îşi adaugă acest nume? Până şi bodega de peste drum, şi-a schimbat numele în Trattorie. Sinceră să fiu, prefer denumirea de restaurant, deoarece sună bine şi în română şi în engleză şi în franceză şi sunt destul de sigură că se şi mănâncă mai bine într-un restaurant. Trecând peste acest aspect, să revenim la partea care ne interesează: mâncarea, bineînteles. Sunt locuri în Bucureşti, unde poţi mânca  la un preţ decent o mâncare foarte gustoasă. Felul în care este preparată mâncarea te poate transforma sau nu, într-un client fidel al restaurantului respectiv. Modul în care eşti servit este şi el  extrem de important într-un restaurant. Oamenii vin la restaurant pentru a mânca ceva, dar se întorc de multe ori  pentru modul impecabil în care au fost serviţi. Şi dacă tot vorbim despre modul impecabil în care suntem serviţi, sincer, în ultima vreme, din cauza pasiunii logodnicului meu, am fost foarte des la restaurante chinezeşti. Au apărut de-o vreme destul de multe astfel de localuri, cu preţuri accesibile şi serviciu ireproşabil. Nu ştiu dacă are legătură cu cultura lor sau pur şi simplu este scris în codul lor genetic însa, de fiecare dată când am fost la un restaurant chinezesc in Bucuresti, am fost trataţi ca nişte oaspeţi în casa unor rude de gradul I. Să nu mai vorbesc de mâncare. Cred, de altfel că, nouă, românilor, ne place mâncarea din restaurantele chinezeşti, pentru că ei folosesc multe dintre legumele şi condimentele pe care le folosim şi noi în mod tradiţional, adăugând la reţete mici fineţuri care fac totul extraordinar de delicios. Pe lângă mâncarea aromată, care îţi răsfaţă papilele gustative, au grijă să îţi asigure tot confortul de care ai nevoie pentru a te simţi bine, relaxată, dupa o zi stresantă. Acum în mod sigur ţi-am deschis apetitul, aşa că îţi doresc poftă bună!

Mai cald decât normal

Doar vântul agită lumea când cerul e senin. Aşa trebuie să avem şi sufletul. Nu sunt nori de ploaie în vreme de pace, sunt doar nişte decoraţiuni pe cer. Pornirile vântului sunt pornirile noastre iar nervul lui ne găseşte în letargie. Este mai cald decât normal pentru că şi noi suntem lipsiţi de vervă, de sentiment. În aşteptarea schimbării care nu vine fără iniţiativă, aşteaptă şi soarele cu noi. Etapa unui alt anotimp ne prinde nepregătiţi dar anotimpurile se schimbă indiferent de starea noastră.

Vremea se schimbă permanent însă cum praful nu este ridicat de la pământ de suflul vântului, totul este încremenit. Pictăm un tablou care ne infestează dar nu ne mişcă. Poate este doar liniştea de dinaintea furtunii sau poate statica tabloului este dată de căldura asta năucitoare de pe pânza umană.