Bilant

Exista o virsta a candorii (a naivitatii), alta a intrarii in concret si alta a incheierii socotelilor. Eu le-am parcurs deja pe primele doua, iar acum trag linia si incerc sa adun. Nu pot sa nu constat ca rezultatul este sub asteptari (ca au ramas multe lucruri incepute si neterminate!) si ca posibilitatile mele de a mai influenta rezultatul sint tot mai reduse. De aproape un an stau la pat, depind de altii (asa cum nici in visele mele cele mai negre nu credeam!), sint furios si nemultumit (nu atit pe ce trebuia sa fac pina acum si n-am facut, cit, mai ales, pe ce as vrea sa fac de acum inainte si nu pot face!), dar nu disper, cum s-ar crede, mai trag speranta (mai sper inca intr-un miracol }. Ceea ce ma nemultumeste insa cel mai tare, sint deprinderile rele ( acumulate de-a lungul vietii}, la care nu pot si nu vreau (ca sa fiu sincer!) sa renunt.